ANUNT IMPORTANT CATRE APICULTORI
Nota bene!
Recomandam tuturor celor care acceseaza site-ul
nostru, si in special apicultorilor, sa nu pastreze pentru ei insisi
informatiile pe care vi le vom oferi mai jos. Avem nevoie de ajutorul
dumneavoastra pentru a propaga aceste informatii, a caror constientizare este
cruciala pentru prevenirea dezastrului ce ameninta apicultura romaneasca.
Inca
din anul 2003, conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 1829/2003, este interzisa
prezenta organismelor modificate genetic (in speta, a polenului provenind de la
acestea) in miere si alte produse apicole. In anul 2005, un apicultor din
A
urmat un proces care s-a finalizat pe data de 06.09.2011, la Curtea de Justitie a Uniunii Europene din
Luxemburg. De data aceasta, s-a decis ferm ca niciun produs apicol nu poate
contine GMO (“genetically modified organisms” – organisme modificate genetic).
Implicatiile sunt profunde, in sensul ca tarile (si implicit producatorii,
apicultorii) care nu respecta normele UE nu mai pot exporta mierea pe piata
comunitara, decat cu respectarea anumitor conditii, respectiv:
Se admite prezenta de GMO numai pentru soiurile de
porumb modificate genetic aprobate pentru cultivare in Romania, si numai
intr-un procent foarte mic – 0,9% din totalul de polen continut de miere sau
alt produs apicol.
Puteti
consulta mai jos, la finalul mesajului nostru, o copie scanata a adresei
primite de noi de la Ministerul Agriculturii, pe care o puteti interpreta dupa
cum considerati. Concret, insa, transpare faptul ca riscul prezentei de GMO
este extrem de ridicat la mierea de rapita, care contamineaza si mierea de
salcam, mai ales in cazul in care nu a fost extrasa corect.
Mai
mult, suntem datori, in opinia noastra, sa va sesizam un alt fapt grav,
sprijinit pe constatari faptice, si anume ca un numar ingrijorator de mare de
apicultori nu respecta norme elementare in privinta hranirii albinelor.
Hranirea albinelor se face pe tot cuprinsul globului,
insa este interzisa inaintea sau in timpul culesurilor principale; in cazul
nostru, inaintea sau in timpul culesului de rapita, sau, si mai grav, la
inceperea sezonului la salcam, nemaivorbind de pauza dintre salcam si tei.
Cu
toate acestea, in prezent, cantitatile de sirop, fondant, zahar si alti
indulcitori administrati albinelor au ajuns la cote alarmante. Un apicultor
tanar ne spunea la un moment dat:
“Ce afacere am facut eu anul acesta, cand am ajuns sa
dau tot atata sirop cata miere de albine am extras?”
Aceasta
remarca foarte interesanta trebuie sa ne dea de gandit tuturor, intrucat
cumpararea si administrarea de indulcitori la albine, cu atat mai mult cu cat
indulcitorii insisi pot fi obtinuti din organisme modificate genetic, este,
daca nu un gest sinucigas, cel putin unul extrem de riscant pentru apicultura
romaneasca.
Tot
pentru informarea dumneavoastra, tinem sa precizam ca, in trecutul recent, alte
tari si companii importante pe piata mierii au cautat sa eludeze, sub o forma
sau alta, legile, cu consecinte deosebit de grave: in cel mai bun caz, s-a pus
problema falimentului, dar a avut loc arestari, suportarea unor daune imense,
motiv pentru care nimeni nu ar trebui sa mai incerce asemenea practici.
Probabil
ca multi dintre voi se intreaba de ce va transmitem acest material. Explicatia
este simpla: demersul nostru este similar celui din anul 2003, cand, vazand ca
nu se mai poate continua asa, am curmat influxul de miere cu antibiotice (cel
putin, in firma noastra), numarul celor depistatie cu antibiotice scazand
drastic in anul urmator, de la 423 la 10–20. De data aceasta, insa, nu este in
joc interesul unui procesator, ci este periclitata insasi existenta in
continuare a apiculturii romanesti.
De
ce spunem asa ceva? Luati in considerare faptul ca, desi hotararea definitiva a
Curtii de Justitie a Uniunii Europene se cuvenea a fi adusa la cunostiinta
publicului larg printr-o puternica mediatizare, semnalele sunt foarte slabe,
daca nu inexistente. Aceasta mediatizare ar fi fost necesara pentru a
sensibiliza toate verigile responsabile de mentinerea apiculturii, aceasta
activitate milenara a poporului roman, si mai ales pentru stoparea celor ce falsifica sau prezinta / aduc pe rafturi altceva
decat produse naturale ale stupului, atat de necesare si cumparate cu
sacrificii, mai ales cand e vorba de sanatatea batranilor sau copiilor.
Suntem
in data de 16.09.2011 si aceasta stire, foarte importanta pentru apicultori,
comercianti si consumatori, nu este cunoscuta. Mai grav, exista in posesia
producatorilor si procesatorilor cantitati mari de miere care nu vor putea fi
livrate pe piata UE in acest an. Cu toate acestea, nimeni nu se sesizeaza si
Statul nu s-a implicat inca, desi apicultura este o activitate cu foarte importanta,
cu traditie in Romania, iar mierea noastra foarte cautata.
Faptul
ca avem un Minister al Agriculturii, care ar trebui sa avizeze orice import de
seminte, insecticide, pesticide, erbicide si sa verifice strict conformitatea
acestora cu legislatia UE, dar nu o face, permitand fermierilor si angrosistilor
sau aduca produse neconforme in tara, este de o gravitate revoltatoare. Credem
ca, in situatia de fata, comunitatea apicultorilor al trebui sa se uneasca si
sa procedeze astfel:
1.
Pentru toate produsele dvs.
nevalorificate din cauza prezentei GMO, trebuie sa va constituiti dupa modelul
apicultorilor germani si sa cereti despagubiri de la cultivatorii de plante
modificate genetic neaprobate de Comunitatea Europeana, nu sa ii agresati pe angrosisti
/ procesatori.
2. Retineti ca, pentru anul 2012, a va deplasa la culturile de rapita este
un gest sinucigas. Faceti asta doar daca
puteti primi din partea fermierului din zona respectiva un document oficial
care sa ateste absenta plantelor modificate genetic.
3.
Trebuie sa intelegeti, in
ceasul al treisprezecelea, ca utilizarea in continuare a indulcitorilor in
preajma sezonului, in sezon, sau amestecarea lor in miere este nu o aventura,
ci o crima.
Produsele
apicole sunt practic medicamente, care alina suferintele oamenilor, si nu
“moarte alba”, asa cum este zaharul. Faptul ca unii dintre dvs. nu inteleg
acest lucru se reflecta in produsele de pe rafturile supermarketurilor din
Romania (si nu numai). In 2010, 12 borcane de miere, de la diversi producatori,
au fost supuse analizelor, si in 7 dintre acestea a fost depistat zahar.
Anul
acesta, am fost chemat intr-o tara vecina pentru cooperare, si, la terminarea
discutiilor, am cumparat, de curiozitate, doua borcane de miere dintr-un
supermarket. Unul dintre acestea s-a dovedit a contine tetraciclina, iar celalalt streptomicina
si sulfonamide. Evident, era de
prisos sa mai facem si alte teste. Nu ar trebui ca toate acestea sa dea de
gandit apicultorilor?
Firma
noastra, in calitate de procesator si exportator de miere, dar si ca
apicultori, a semnalat iminenta acestor fenomene prin pozitia pe care am luat-o
(vezi 2003) si prin demersurile permanente, facute cu orice prilej, pledand
pentru cauza apiculturii romanesti, evident, practicata corect. In acest ultim
caz (chestiunea organismelor modificate genetic), ne-am straduit sa
sensibilizam factorii decizionali, dar fara rezultat.
Repetam:
faptul ca, pana acum, nu s-a publicat si nu s-a comentat nimic in legatura cu
decizia UE spune tot. In calitatea pe care o avem, consideram ca aceste aspecte
trebuiesc discutate si aprofundate in randul apicultorilor, si, de la nivelul
nostru, putem afirma, concis:
Cu cat mierea romaneasca va fi mai corect recoltata,
cu atat sansa de obtinere a unor beneficii este mai mare!
De
asemenea, in acest caz, pe langa sugestiile de mai sus, credem ca toti
apicultorii ar trebui sa ia in calcul revizuiri esentiale ale tehnicilor de
exploatare apicola, astfel:
1.
Evitarea culturilor de
rapita, atat timp cat aceasta este considerata o planta cu potential mare de
modificari genetice.
2.
Imediat dupa terminarea
sezonului la salcam, trebuiesc organizate culturi de facelia, coriandru,
lucerna, sparceta (bineinteles, nemodificate genetic)
3.
Daca in sezonul de tei
rezultatele sunt slabe, stupinele trebuie deplasate la culturi de floarea soarelui,
campuri de sulfina, maracini, albastrele sau, bineinteles, la munte sau in
lunci / Delta Dunarii.
4.
Dupa floarea soarelui,
fiecare apicultor ce detine un teren de 1-2 ha teren ar trebui sa isi dezvolte
in urmatorii 3-4 ani o cultura de Evodia (arborele de miere). Exista deja pe
site-ul nostru exemplul unei culturi de Facelia, organizata de firma noastra,
impreuna cu Apicola Costache S.R.L. in judetul Ialomita. De asemeni, puteti
gasi la sectiunea articole,
cazul unei familii de apicultori care, intr-o adevarata râpă (terenuri degradate, improprii agriculturii sau pastoritului), a
organizat o ferma care produce annual 7-10 tone de miere Biologic controlabila (sau ecologica, cum mai este numita). In curand, (1-2
ani) vor avea miere si de la Evodia pe care au plantat-o.
Cine
vrea sa practice apicultura in continuare trebuie sa isi ia masurile cuvenite.
Nu credem ca exista judet in care sa nu existe zeci si sute de hectare
necultivate, mai ales dupa defrisarile masive care au avut si au loc peste tot,
sau sute si mii de hectare scoase din circuitul agrar de 10 ani (de pilda pe o
raza de 100 km in jurul capitalei), ce sunt scoase la vanzare peste tot.
Credem
ca alte cuvinte prisosesc. Concluzia este simpla:
SE POATE, DACA SE VREA!
Administrator General S.C. “Tremot
Dobre si Fiii”,
Ing. Traian Dobre
ANEXA
Hotararea
Curtii de Justitie a Uniunii Europene
Raspuns
Ministerul Agriculturii